Furtuna iar...

Îmi pare rau ca trebuie mereu sa cred ca e vina mea. Ca trebuie mereu sa îi caut scuze. Ca nu pot sa fiu tare si sa spun „Gata! Mi-a ajuns si nu mai vreau sa ma înjosesc în fata nimanui!”. Desi cu exceptia câtorva momente din relatia pe care o avem (sau am avut-o? nu stiu!), nu consider ca am facut nimic umilitor. Între doi oameni care se iubesc nu trebuie sa existe orgolii si ambitii prostesti, sau teama de a vorbi si de a spune lucruri doar pentru ca nu vrem sa aratam raniti sau umiliti...

Ne-am distrus reciproc. Si ce aveam, si pe noi însine. Si nici macar nu stiu de ce, sau daca s-a meritat. Niciodata nu vom putea renunta unul la celalalt definitv, si mereu ne vom aminti unul de celalalt; fiecare în moduri diferite probabil. Niciodata nu îl voi putea uita, cum niciodata nu ma va putea uita nici el pe mine.

E atât de dureros sa gândesc astfel. E ca si cum chiar s-a terminat si nu se mai poate face nimic. Si vreau sa se faca, numai ca nu stiu ce. Nu stiu ce îmi doresc. Nu îmi doresc lânga mine barbatul acesta rece si insensibil, cu ura în ochi si muschii încordati. Nu pe el l-am cunoscut, si nu cu el am vrut sa fiu... însa barbatul pe care l-am cunoscut nu stiu unde este, si nici daca se va mai întoarce.

Mi-e greu sa merg mai departe singura. Nu spun ca îmi este imposibil, dar îmi e  greu. Dintr-un motiv evident egoist, nu îmi doresc sa o iau de la capat fara el. Poate si din comoditate. Fiecare început e greu, oricum ar fi el. Si eu nu sunt pregatita pentru acesta...

Îmi doresc sa dau timpul înapoi... Nu stiu ce as face diferit, dar stiu doar ca asta îmi doresc sa fac. Poate ca lucrurile vor sta altfel; sau poate ca va fi exact la fel... În orice caz, asta nu voi avea niciodata de unde sti...

Furtuna...

Am lipsit destul de mult de aici. În prima faza credeam ca e din cauza faptului ca nu am nimic de spus. Adevarul este ca am si asteptat sa vad ce se întâmpla, cum vor decurge lucrurile s ice decizie vom lua. Si rezultatul nu a fost tocmai cel pe care mi-l doream. Dar cum am spus si eu, si cum mi-a spus si Darkleya, ciorba reîncalzita nu mai are acelasi gust.

Ma uit înapoi la noi doi
Inima ta ardea ca la Ecuator,
Acum zici ca e Antarctica
Cum poti fi asa de rece pe dinauntru?
Spune, mai vezi vreo raza de soare?
Sau e-nnorat deja?

Au trecut aproape doua saptamâni de cearta si neîntelegeri. Doisprezece zile la finalul carora, oricât de mult am fi încercat sa facem ceva, rezultatul era acelasi: ne certam. Nu îmi imaginam relatia asta cu el asa, si nu asta îmi doresc, nici de la el, nici de la nimeni altcineva! Mi-e frica sa mai fiu cu el, pentru ca nu mai regasesc nimic din barbatul de care m-am îndragostit, si mi-e frica de el, din acelasi motiv. Si din altele. Nu mai am încrederea aia oarba pe care o aveam în el, si acum nu pot sa mai fiu cum eram inainte.

Am un fel de rani emotionale,
Pui sare pe rana si-apoi ma-ntrebi de ce ma doare.

Într-o seara nu am putut nici sa îi spun ca îl iubesc si sa încerc sa purtam o discutie în care sa vedem ce e de facut. Nu îmi mai doresc nici sa plec, nu unde trebuia, în orice caz. Nu mai vreau ajutorul lui, clar. Vreau sa fac eu ceva, sa ma ridic singura, sa îmi câstig singura banii, sa îmi cumpar orice îmi doresc, sa îmi deschid ceva poate, sa demonstrez nu numai lui, dar tuturor ca sunt în stare sa fac orice îmi propun.

Între noi doi totul e rece, iar timpul tot trece
Eu, m-am saturat de-atâta vânt
Nici nu mai pot sa cred ca toate trec,
Stiu doar ca vreau sa plec
Oriunde pe acest pamânt!

Ordinary Day - Continuare

In timp ce vorbea cu mine si trageam din tigara el ma dezbraca stangaci.  A inceput sa ma sarute cm cu cm, mirosindu-mi pielea, gustandu-ma pe indelete fara sa tina cont de timp, recompense si alte obstacole. Mi-a dat deoparte paharul, tricoul de pe mine, sutienul si si-a continuat munca. Imi placea sa-i privesc limba cum se misc ape sanii mei, sa simt limita dintre durere si placere cand musca incet de sfarcuri, sa-i simt dorinta de a ma avea si puterea de a face fata rabdarii. Intr-o fractiune de moment l-am vazut privindu-ma si am simtit cum intra-n mine brusc.

Un ritm constant, sacadat, ce crestea intr-un mod alert. Mi-am ridicat picioarele pe langa el si l-am prins dupa gat. Il priveam fata in fata, ii muscam buzele, imi plimbam limba pe gatul lui, iar el intra si iesea din mine parca dorindu-si sa-i cer mai mult. M-a simtit cum il muscam de umar, mi-a prins parul in mainile lui si simteam cum imi trage capul pe spate. Brusc m-a intors si cu spatele la el am simtit doar palma lui lipindu-se de curul meu. Ador senzatia aia de usturime amestecata cu placere.
- O sa te fut de-ti sar ochii din cap de placere.
- Nici nu-mi doresc altceva.

Mi-a prins mainile la spate, ma durea, iar pe el nu-l interesa. Inainte, inapoi, repede, incet, adanc, superficial, toate senzatiile astea le traiam una dupa alta, amestecate, vagi sau clare. In acel moment nu-mi mai pasa de nimic. Ma simteam bine, parul meu lua forma degetelor lui, ma udam din cauza lui iar incheieturile mainilor aveau sa-mi ramana vineti cateva zile dupa aceasta intamplare fericita. Fundul meu facea cercuri in organul lui, el incerca sa se miste constant si sa nu se lase influentat de miscarile mele.

Incepusem sa-i dau contre, sa ma misc inainte si-napoi in el, mai incet, mai repede, ii strangeam mainile, il zgariam si incercam sa ma ridic pentru a fi cat mai dreapta. De cate ori simteam ca am ajuns sus, ma impingea inapoi jos si ma brusca. Joculetele astea erotice ma excitau intr-un mod teribil, dar nu aveam de gand sa ma multumesc doar cu atat. M-am intors brusc pe spate, mi-am ridicat cracii in jurul gatului lui si l-am tras peste mine.
- Vreau sa ma termini cum stii tu s-o faci mai bine.

Degetele lui se umezeau in gura mea, intra cu totul in mine cat de adanc putea intr-un ritm alert. Undeva intre placere si durere ma pierdeam in decor. El nu mai conta, nu mai reuseam sa aud foarte multe in jurul meu era doar senzatia aia cand imi doream liniste si sa pot savura o partida de sex buna. Recunosc a fost una din cele mai bune experiente neplanificate in materie de sex, iar punctul forte ce l-a avut in fata celorlalti a fost rabdarea care a avut-o pana a ma avea in el.
Make love not war!